Roata bunăstării

Grup țintă:

Consilieri de carieră și clienții acestora. Activitatea poate fi utilizată atât în sesiunile de formare pentru consilieri, cât și în lucrul individual sau de grup cu clienții.

Durata:

• Aproximativ 60 de minute în grup
• Aproximativ 40 de minute în formă individuală

Inspirație pentru instrument:

Dezvoltată de practicieni și formatori slovaci în domeniul orientării profesionale ca parte a unui modul de bunăstare. Activitatea se inspiră din teoriile psihologiei pozitive și ale bunăstării. Aceasta combină înțelegerea teoretică cu practica reflexivă și învățarea experiențială.

Bunăstarea este un concept multidimensional care reflectă sentimentul general al unei persoane de echilibru, împlinire și vitalitate în viață. Aceasta depășește absența bolii și include dimensiuni emoționale, fizice, sociale, intelectuale, de mediu, financiare, profesionale și spirituale. Conform Dicționarului Oxford, wellness înseamnă „starea de bună sănătate, în special ca obiectiv urmărit în mod activ”.

Bunăstarea este strâns legată de identitate și de valori. Sentimentul nostru cu privire la cine suntem și la ceea ce considerăm semnificativ determină modul în care definim și urmărim bunăstarea. Cadre teoretice precum modelul PERMA al lui Seligman (emoții pozitive, angajament, relații, semnificație, realizare) sau cadrul de bunăstare al OCDE subliniază faptul că bunăstarea rezultă din interacțiunea factorilor personali, sociali și de mediu. Aceasta nu este o stare fixă, ci un proces dinamic de aliniere a acțiunilor, mediului și valorilor cuiva pentru a susține o viață sănătoasă și satisfăcătoare.

Modelul PERMA, dezvoltat de Martin Seligman în cadrul psihologiei pozitive, propune cinci elemente de bază ale bunăstării: emoție pozitivă, angajament, relații, sens și realizare – care, împreună, ajută la explicarea modului în care oamenii experimentează o bunăstare susținută în toate domeniile vieții. Fiecare dimensiune contribuie la bunăstare nu doar ca factor izolat, ci și prin interacțiunea lor dinamică, susținând reziliența și satisfacția vieții.

P – Emoții pozitive: Experimentarea unor emoții plăcute precum bucuria, recunoștința, ușurarea, speranța sau calmul. Aceste emoții lărgesc perspectiva, susțin motivația și atenuează stresul.

Exemple: Un client simte ușurare și mândrie după ce și-a clarificat opțiunile în timpul unei sesiuni de orientare. Un consilier observă satisfacție după o conversație semnificativă, în loc să se concentreze doar pe rezultate. Sărbătorirea micilor victorii: completarea unui CV, efectuarea unui apel telefonic dificil…

E – Implicare: Implicarea profundă într-o activitate, adesea descrisă ca „flow” – utilizarea deplină a punctelor forte, a abilităților și a atenției.

Exemple: Un client devine complet absorbit în timp ce vorbește despre un proiect care i-a plăcut la un loc de muncă anterior. Un practician se simte implicat atunci când facilitează un atelier de grup. Observarea unor momente la locul de muncă în care timpul trece repede deoarece sarcina pare semnificativă și aliniată.

R – Relații: Relațiile de susținere, încredere și semnificație cu ceilalți – un factor cheie de protecție pentru bunăstare.

Exemple: Un client se simte sprijinit de un consilier care ascultă fără să judece. Schimburi între colegi între practicieni care reduc izolarea și favorizează învățarea profesională.

M – Înțeles: Sentimentul că acțiunile cuiva sunt legate de ceva mai mare decât el însuși – valori, contribuție, scop sau utilitate socială.

Exemple: Reflectarea asupra modului în care propria activitate contribuie la ceilalți, la o comunitate sau la societate. Un practician găsește un sens în sprijinirea clienților vulnerabili sau în promovarea unor alegeri profesionale mai durabile.

A – Realizarea: Sentimentul de realizare care rezultă din stabilirea obiectivelor, realizarea de progrese și recunoașterea efortului – nu doar a succesului.

Exemple: Finalizarea unei formări, actualizarea competențelor profesionale sau câștigarea încrederii. Un consilier care recunoaște valoarea muncii consecvente, „invizibile” cu clienții de-a lungul timpului.

Cadrele de bunăstare ecologică extind acest punct de vedere prin evidențierea faptului că bunăstarea umană este profund încorporată și modelată de relațiile noastre cu mediul natural și social – inclusiv accesul la ecosisteme sănătoase, legături semnificative cu natura și durabilitatea pe termen lung a sistemelor care susțin viața. Aceste abordări subliniază faptul că bunăstarea nu poate fi înțeleasă pe deplin fără a recunoaște modul în care condițiile de mediu influențează sănătatea fizică, stările psihologice, coeziunea socială și oportunitățile de implicare semnificativă.

În contextul orientării în carieră, reflecția asupra bunăstării ajută persoanele să se reconecteze cu identitatea și valorile lor, să recunoască ceea ce le susține cu adevărat bunăstarea și să facă alegeri care sunt atât satisfăcătoare din punct de vedere personal, cât și durabile din punct de vedere social și ecologic. De asemenea, ajută la încadrarea carierei/studiului într-o concepție mai largă a vieții.

Obiective:

Până la sfârșitul acestei sesiuni, participanții vor fi capabili să:

• Să identifice și să reflecteze asupra diferitelor dimensiuni ale bunăstării personale.
• Să recunoască legăturile dintre diferitele componente ale bunăstării (a se vedea fișa de lucru și exemplele).
• Deveniți conștienți de zonele de dezechilibru și de potențialul de îmbunătățire.
• (Opțional) să identifice pași mici și concreți pentru a-și spori bunăstarea personală.

Resurse necesare:

• Spațiu confortabil dispus în cerc (pentru lucrul în grup).
• Proiector și perete/ecran pentru prezentare sau flipchart cu markere (dacă nu se folosesc instrumente digitale).
• Hârtii albe și pixuri pentru participanți.
• Forma online a activității poate utiliza instrumente digitale (Jamboard, Miro, Mentimeter etc.).
• Materiale opționale: cartonașe tipărite (se pot folosi diferite tipuri de cartonașe proiective), obiecte sau imagini care reprezintă componentele bunăstării.

Activități:

1. Conectare:
   Puteți începe cu un scurt exercițiu de conștientizare pentru a ajuta participanții să se conecteze la starea lor actuală de bine. Invitați-i să observe cum se simt și să facă mici ajustări pentru a-și spori confortul (de exemplu, să stea mai confortabil, să închidă o fereastră, să bea ceva). Subliniați că bunăstarea nu este doar un subiect de discuție, ci ceva ce trebuie practicat.
2. Introducere în conceptul de bunăstare:
   Prezentați pe scurt subiectul și definiți bunăstarea împreună cu participanții prin discuții, folosind exemple concrete.
3. Prezentarea unui model de bunăstare:
   Prezentați un cadru conceptual care definește principalele dimensiuni ale bunăstării (de exemplu, emoțională, fizică, socială, financiară, de mediu, intelectuală, profesională, spirituală).
4. Cartografierea bunăstării personale:
   Invitați participanții să reflecteze și să evalueze starea lor actuală în fiecare dimensiune a bunăstării. Acordați suficient timp pentru introspecția individuală și completarea „Roții bunăstării” personale.
5. Reflecție:
   Mai întâi în perechi, apoi în discuții plenare, participanții împărtășesc ideile cheie, momentele „aha” și observațiile privind interconexiunile dintre dimensiuni.

Activități de extensie:

• Încurajați participanții să aleagă una sau două dimensiuni pe care să se concentreze asupra îmbunătățirii.
• Atribuiți o sarcină de monitorizare: observați schimbările în starea de bine în următoarea săptămână și notați orice schimbări.
• În cadrul consilierii individuale: elaborați un plan de acțiune concret pentru menținerea sau creșterea bunăstării în domeniile selectate.

Reflecții / Consolidarea învățării:

Facilitați o discuție sau o activitate de jurnalizare în jurul unor întrebări precum:

• Ce am învățat astăzi despre propria mea bunăstare?
• Care dimensiuni sunt puternice și care necesită mai multă atenție?
• Cum se influențează între ele diferitele dimensiuni?
• Ce pas mic pot face pentru a-mi consolida starea de bine în această săptămână?
• Cum afectează bunăstarea mea personală capacitatea mea de a-i sprijini pe alții (de exemplu, clienți, colegi, familie)?
• Cum schimbă reflecția asupra stării mele de bine modul în care mă gândesc la cariera mea sau la dezvoltarea mea profesională?

Recomandări / Note pentru formator:

• Activitatea poate fi adaptată pentru predarea în persoană sau online cu aceeași structură.
• Alegeți un cadru de bunăstare care se potrivește contextului grupului (studenți, consilieri, persoane aflate în căutarea unui loc de muncă etc.).
• Clarificați faptul că bunăstarea nu înseamnă atingerea perfecțiunii în toate domeniile, ci identificarea dimensiunilor care sunt cele mai influente pentru echilibrul general.
• Subliniați faptul că interpretările participanților cu privire la fiecare componentă pot diferi în funcție de valorile și contextul lor.
• Încurajarea meta-reflecției atunci când este utilizată în formarea consilierilor: cum poate fi integrată această metodă în practica cu clienții?

Modelul roții bunăstării (foaie de lucru)

Instrucțiuni:
Reflectați asupra fiecărui domeniu al vieții dumneavoastră și evaluați-vă nivelul actual de satisfacție sau bunăstare pe o scară de la 1 (foarte scăzut) la 10 (foarte ridicat). Conectați punctele pentru a vă crea „roata” personală. Cu cât roata dvs. este mai echilibrată și mai plină, cu atât viața dvs. poate părea mai lină.

Roata mea a bunăstării

Diagramă vizuală opțională:

Desenați un cerc împărțit în 8 secțiuni egale (ca un grafic circular). Etichetați fiecare secțiune cu o dimensiune a bunăstării. Marcați scorul dvs. pe fiecare rază și conectați punctele pentru a vedea forma profilului dvs. actual de bunăstare (analog cu vizualizarea RIASEC). Sau utilizați acest tip de diagramă cu cercuri cu coduri de culori care reprezintă diferite domenii ale bunăstării.

Persoana de contact :

Katarína Štukovská, katarina.stukovska(at)gmail.com