Lucrul la limita ferestrei de toleranță

Acest instrument poate sprijini consilierii de carieră și clienții în situații în care stresul legat de muncă, supraîncărcarea emoțională sau interacțiunile provocatoare repetate încep să afecteze bunăstarea și echilibrul profesional. Acesta este recomandat în special atunci când persoanele se simt copleșite, epuizate emoțional sau nu sunt sigure de ce anumite situații la locul de muncă le dezechilibrează în mod repetat. Scopul activității este de a ajuta participanții să identifice factorii declanșatori concreți, să înțeleagă de unde provin aceste provocări (din interiorul lor, din relații, din organizații sau din sistemul mai larg) și să conștientizeze mai bine ce pot și ce nu pot influența. Ca rezultat, participanții se pot aștepta la o mai bună înțelegere de sine, la o mai bună reglare emoțională, la limite mai clare și la un sentiment mai puternic de agenție în gestionarea bunăstării lor în viața profesională de zi cu zi.

Grup țintă:

Consilieri de carieră și clienți. Potrivit atât pentru lucrul în grup (până la 20 de participanți), cât și pentru consilierea individuală.

Durata:

• Grup: aproximativ 40-45 de minute
• Individual: aproximativ 20-30 de minute

Inspirație pentru instrument:

Fereastra de toleranță este un concept introdus de psihiatrul Dr. Dan Siegel pentru a descrie intervalul de excitație emoțională în care o persoană poate funcționa eficient. Atunci când ne aflăm în interiorul acestei „ferestre”, putem gândi clar, putem gestiona emoțiile și putem răspunde flexibil la provocări.

Atunci când ne mișcăm în afara ferestrei, sistemul nostru nervos devine dereglementat:

• În hiper-acuzie, experimentăm stres, anxietate, furie sau panică crescute – răspunsul „luptă sau fugi”.
• În hipo-aroasă, ne putem simți amorțiți, detașați sau închiși – răspunsul de „înghețare”.

Lățimea ferestrei noastre depinde de mulți factori, cum ar fi experiențele trecute, nivelurile de stres, sănătatea și sistemele de sprijin. Ea se poate extinde prin autocunoaștere, strategii de reglare și relații de sprijin.

Înțelegerea ferestrei de toleranță ajută persoanele să își recunoască factorii declanșatori, semnele de avertizare timpurie și resursele care le readuc în echilibru. În contextul carierei și al activității de orientare, aceasta sprijină atât consilierii, cât și clienții în menținerea bunăstării, gestionarea solicitărilor emoționale și cultivarea rezilienței în viața profesională de zi cu zi.

Instrumentul conectează fereastra toleranței la contextele de carieră, ajutând consilierii și clienții să observe factorii declanșatori care le afectează bunăstarea la nivel personal, interpersonal, organizațional și societal.

Obiective:

Până la sfârșitul activității, participanții vor fi capabili să:

• Să înțeleagă conceptul de fereastră de toleranță și relevanța acestuia pentru menținerea bunăstării.
• Identificați situațiile, circumstanțele sau interacțiunile care declanșează disconfort sau stres.
• Să recunoască factorii declanșatori la mai multe niveluri (intrapersonal, interpersonal, organizațional, comunitar și societal).
• Dezvoltarea conștientizării limitelor personale și a semnelor de dezechilibru.
• Să reflecteze asupra strategiilor de a rămâne în interiorul sau de a-și extinde fereastra de toleranță.

Resurse necesare:

• Fișa de lucru „Fereastra de toleranță – Limite” și pixuri.
• Pentru sesiunile de grup: flipchart și markere pentru a înregistra reflecțiile colective.
• Spațiu liniștit și sigur pentru reflecție și împărtășire.

Activități:

1. Introducerea conceptului:
   Prezentați modelul ferestrei de toleranță (consultați contextul teoretic). Verificați dacă participanții înțeleg și găsesc modelul relevant pentru experiența lor.
2. Explorarea declanșatorilor:
   Explicați că diferite situații, comunicări și așteptări ne pot ajuta să rămânem în fereastra noastră de toleranță (sau să o extindem) sau ne pot împinge în afara ei. Conștientizarea acestor factori declanșatori este primul pas către gestionarea lor. Exemple:

• În interiorul meu: Îndoiala de sine: „Chiar îl ajut pe acest client?” Sentimentul de responsabilitate pentru situația sau lipsa de progres a unui client. Perfecționism: dorința de a face intervenția „perfectă”. Dificultatea de a mă deconecta după sesiuni solicitante din punct de vedere emoțional
• În lucrul cu clienții: Clienții care sunt demotivați, tăcuți sau rezistenți. Clienți care așteaptă soluții rapide sau „răspunsuri”. Emoții puternice din partea clienților (furie, disperare, frustrare). Audierea unor povești de viață dificile care rezonează cu propriile mele experiențe
• Cu colegii / în lucrul în echipă: Lipsa de feedback sau recunoaștere. Sentimentul de izolare sau lipsă de susținere în rolul meu
• În raport cu organizația mea: Volum mare de muncă administrativă și birocrație. Presiunea timpului și programele stricte. Lipsa de autonomie în ceea ce privește modul în care lucrez cu clienții.
• În sectorul / sistemul meu: Instabilitatea finanțării sau proiectele pe termen scurt. Schimbări de politică care afectează clienții, dar care sunt în afara controlului meu. Indicatori de performanță care nu reflectă munca reală de orientare.

3. Concentrați-vă asupra contextului de lucru:
   Invitați participanții să reflecteze asupra situațiilor care le pun la încercare bunăstarea în viața profesională. Luați în considerare diferite niveluri:
   • Experiențe interioare (gânduri, emoții, stări fizice)
   • Lucrați cu clienți sau studenți
   • Colaborarea cu colegii
   • Mediul organizațional
   • Comunitatea sau sectorul profesional
   • Contextul social sau sistemic mai larg
4. Lucru individual:
   Distribuiți fișa de lucru Fereastra de toleranță – Limite. Alocați 10 minute pentru ca participanții să o completeze individual.
5. Reflecție în grup (dacă este cazul):
   Participanții împărtășesc în perechi sau în grupuri mici (3-4 persoane) ce îi aduce aproape de limitele lor și cum observă acest lucru. Ei identifică asemănările și diferențele.
   Colectați exemplele pe un flip-chart pe categorii de factori declanșatori (individuali, relaționali, organizaționali etc.). În cazul în care activitatea se desfășoară virtual, instrumentele grafice online (Lucid, Miro, Jamboard) pot fi alternative excelente.
6. Versiunea de consiliere individuală:
   Într-o ședință individuală, consilierul și clientul analizează împreună fișa de lucru, explorând tipare, teme repetate sau răspunsuri surprinzătoare.
7. Evaluarea controlului:
   Invitați participanții să evalueze fiecare declanșator enumerat pe o scară de la 1 la 10, în funcție de gradul de control pe care simt că îl au asupra situației.

• 1 = niciun control sau influență
• 10 = pe deplin sub controlul personal

Subliniați că fiecare percepe controlul în mod diferit. Încurajați participanții să noteze ceea ce pot influența și ceea ce se află în afara controlului lor. (≈ 5 minute). Parcurgeți împreună evaluările clientului, explorând modelele și discutând despre situațiile care ar putea fi gestionate diferit sau acceptate cu mai multă autocompătimire

8. Planificarea acțiunilor – protejarea și extinderea ferestrei mele de toleranță

Invitați participanții sau clienții să aleagă unul sau două factori declanșatori cheie care le afectează cel mai puternic bunăstarea. Pentru fiecare declanșator selectat, aceștia definesc o acțiune realistă pe care o pot întreprinde fie pentru a reduce impactul acestuia, fie pentru a-și spori sentimentul de control, fie pentru a se sprijini mai bine atunci când apare. Aceasta poate include o ajustare practică (de exemplu, schimbarea rutinelor), o acțiune relațională (de exemplu, clarificarea limitelor, solicitarea de sprijin) sau o strategie internă (de exemplu, observarea semnelor de avertizare timpurie, utilizarea tehnicilor de autoreglare).

Subliniați că scopul nu este de a elimina toți factorii declanșatori, ci de a consolida conștientizarea, alegerea și rezistența. Planul de acțiune ar trebui să se concentreze pe pași mici, realizabili, care pot fi testați în practica zilnică și revizuiți într-o sesiune viitoare.

Fișă de lucru – Ce mă aduce la limita ferestrei mele de toleranță?

Persoana de contact:

Lenka Martinkovičová, martinkovic.lenka(at)gmail.com