Această activitate nu se referă în primul rând la planificarea carierei sau la proiectarea vieții, ci la evaluarea vieții de zi cu zi și la conștientizarea modului în care rutinele zilnice modelează bunăstarea. Scopul său este de a crea un spațiu pentru observare și reflecție, fără a se aștepta ca conștientizarea să conducă imediat la schimbări, decizii sau soluții.
Participanții pot descoperi tensiuni sau dezechilibre – de exemplu, faptul că o mare parte din timpul și energia lor este dedicată altora sau obligațiilor pe care nu le pot abandona cu ușurință. Activitatea nu prescrie dacă acest lucru ar trebui acceptat, reformulat sau schimbat; în schimb, invită la reflecție asupra a ceea ce este posibil, semnificativ și favorabil în situația actuală de viață, inclusiv constrângerile care nu pot fi modificate pe termen scurt.
Utilizat cu tineri și adulți (în special în ultimii ani de școlarizare), instrumentul îi ajută pe elevi să devină mai atenți la obiceiurile lor zilnice, la sursele lor de energie și la presiuni. Recunoscând atât lacunele, cât și punctele forte existente în rutinele lor, elevii își pot consolida implicarea și motivația.
Grup țintă:
Consilieri de carieră și clienți. Potrivit pentru lucrul individual sau în grup, față în față sau online.
Durata:
Variabil – activitatea se desfășoară pe parcursul mai multor zile (de exemplu, pe parcursul unei săptămâni), urmată de o sesiune de reflecție.
Inspirație pentru instrument:
Dezvoltat de practicieni slovaci în domeniul carierei ca parte a abordării ” Well-being in Career Guidance „. Se bazează pe principiile învățării experiențiale și reflexive și se inspiră din psihologia pozitivă (de exemplu, modelul PERMA al lui Seligman) și din cadrele de bunăstare ecologică. Aceasta subliniază faptul că auto-reflecția este adesea la fel de importantă ca adăugarea de noi activități – conștientizarea poate în sine să crească bunăstarea. Bunăstarea este o stare dinamică de echilibru în care o persoană se simte suficient de bine dotată – din punct de vedere fizic, emoțional, social și mental – pentru a-și trăi viața de zi cu zi într-un mod care are sens și care poate fi gestionat, având în vedere situația și constrângerile sale actuale. În ceea ce privește orientarea în carieră, bunăstarea este, de asemenea, modelată de normele sociale, așteptările și narațiunile dominante despre succes, productivitate, concurență, performanță și cariere „bune”. Conștientizarea acestor influențe îi ajută pe oameni să facă distincția între ceea ce le susține cu adevărat bunăstarea și ceea ce este determinat de presiuni externe, permițându-le să facă alegeri profesionale mai conștiente, mai realiste și mai durabile.
Modelul PERMA, dezvoltat de Martin Seligman în cadrul psihologiei pozitive, propune cinci elemente de bază – emoție pozitivă, angajament, relații, sens și realizare – care, împreună, ajută la explicarea modului în care oamenii experimentează o bunăstare susținută în toate domeniile vieții. Fiecare dimensiune contribuie la bunăstare nu doar ca factor izolat, ci și prin interacțiunea lor dinamică, susținând reziliența și satisfacția vieții.
Cadrele de bunăstare ecologică extind acest punct de vedere prin evidențierea faptului că bunăstarea umană este profund încorporată și modelată de relațiile noastre cu mediul natural și social – inclusiv accesul la ecosisteme sănătoase, legături semnificative cu natura și durabilitatea pe termen lung a sistemelor care susțin viața. Aceste abordări subliniază faptul că bunăstarea nu poate fi înțeleasă pe deplin fără a recunoaște modul în care condițiile de mediu influențează sănătatea fizică, stările psihologice, coeziunea socială și oportunitățile de implicare semnificativă.
Model PERMA:
P – Emoții pozitive: Experimentarea unor emoții plăcute precum bucuria, recunoștința, ușurarea, speranța sau calmul. Aceste emoții lărgesc perspectiva, susțin motivația și atenuează stresul.
Exemple: Un client simte ușurare și mândrie după ce și-a clarificat opțiunile în timpul unei sesiuni de orientare. Un consilier observă satisfacție după o conversație semnificativă, în loc să se concentreze doar pe rezultate. Sărbătorirea micilor victorii: completarea unui CV, efectuarea unui apel telefonic dificil…
E – Implicare: Implicarea profundă într-o activitate, adesea descrisă ca „flow” – utilizarea deplină a punctelor forte, a abilităților și a atenției.
Exemple: Un client devine complet absorbit în timp ce vorbește despre un proiect care i-a plăcut la un loc de muncă anterior. Un practician se simte implicat atunci când facilitează un atelier de grup. Observarea unor momente la locul de muncă în care timpul trece repede deoarece sarcina pare semnificativă și aliniată.
R – Relații: Relațiile de susținere, încredere și semnificație cu ceilalți – un factor cheie de protecție pentru bunăstare.
Exemple: Un client se simte sprijinit de un consilier care ascultă fără să judece. Schimburi între colegi între practicieni care reduc izolarea și favorizează învățarea profesională.
M – Înțeles: Sentimentul că acțiunile cuiva sunt legate de ceva mai mare decât el însuși – valori, contribuție, scop sau utilitate socială.
Exemple: Reflectarea asupra modului în care propria activitate contribuie la ceilalți, la o comunitate sau la societate. Un practician găsește un sens în sprijinirea clienților vulnerabili sau în promovarea unor alegeri profesionale mai durabile.
A – Realizarea: Sentimentul de realizare care rezultă din stabilirea obiectivelor, realizarea de progrese și recunoașterea efortului – nu doar a succesului.
Exemple: Finalizarea unei formări, actualizarea competențelor profesionale sau câștigarea încrederii. Un consilier care recunoaște valoarea muncii consecvente, „invizibile” cu clienții de-a lungul timpului.
Obiective:
Până la sfârșitul acestei activități, participanții vor fi capabili să:
- Cartografierea activităților lor zilnice în raport cu diferite dimensiuni ale bunăstării.
- Să reflecteze asupra modului în care diverse activități le influențează bunăstarea fizică, emoțională, socială și profesională.
- Să recunoască ce activități au un efect pozitiv pe termen lung asupra bunăstării lor.
- Deveniți mai conștienți de interconexiunile dintre diferitele dimensiuni ale bunăstării.
- să identifice posibile ajustări sau acțiuni care să le sporească sentimentul general de bunăstare.
Resurse necesare:
- Hârtie și stilou (sau caiet digital).
- Un spațiu adecvat pentru reflecția finală: scaune în cerc pentru un grup sau o cameră de consultanță liniștită pentru lucrul individual.
- Opțional: memento prin e-mail sau mesaj scurt la mijlocul săptămânii pentru a încuraja auto-observarea continuă.
Activități:
- Introducere:
Conectați-vă cu partea teoretică prin explicarea scopului exercițiului – observarea modului în care activitățile zilnice contribuie la bunăstarea cuiva.Se pot concentra asupra situațiilor de la locul de muncă, internship, carieră – dar și asupra altor aspecte ale vieții lor. - Instrucțiuni pentru autoreflecție:
Invitați participanții să își înregistreze activitățile zilnice pe parcursul mai multor zile (de exemplu, o săptămână), notând ce dimensiuni ale bunăstării alimentează fiecare activitate. Puteți oferi studenților și clienților un model (exemplul de mai jos) - Reflecție individuală:
Pe parcursul săptămânii, participanții scriu note scurte despre activitățile lor și despre cum se simt în timpul sau după acestea. Încurajați să acordați atenție atât momentelor „mari”, cât și celor „mici” de bunăstare (de exemplu, mersul pe jos la serviciu, joaca cu copiii, finalizarea unei sarcini, savurarea unei cafele). - Sesiune de reflecție individuală sau de grup:
După perioada de observație, organizați o întâlnire de reflecție. Discutați constatările, modelele și noile conștientizări.
Tabel: Activități și acțiuni care contribuie la bunăstarea mea
| Dimensiunea bunăstării | Exemple de activități | Activitățile mele care îndeplinesc această dimensiune |
| Emoțional | Activități care aduc bucurie, calm, recunoștință sau echilibru emoțional (de exemplu, jurnal, artă, mindfulness, discuții cu un prieten). | |
| Mediu | Timpul petrecut în natură, grija pentru mediu, crearea unui spațiu de locuit sau de lucru plăcut și sănătos. | |
| Financiar | Gestionarea finanțelor personale, elaborarea bugetului, recunoașterea a ceea ce înseamnă „suficient” pentru dumneavoastră, reducerea stresului legat de bani. | |
| Intelectuală | Cititul, învățarea de lucruri noi, rezolvarea problemelor, activitățile creative care stimulează curiozitatea și gândirea. | |
| Profesional / Carieră | Sarcini profesionale care aduc satisfacție, utilizarea propriilor puncte forte, învățarea la locul de muncă sau reflectarea asupra dezvoltării carierei. | |
| Fizică | Mișcarea, sportul, mersul pe jos, somnul sănătos, alimentația sănătoasă sau pur și simplu conștientizarea propriului corp în activitățile zilnice. | |
| Social | Timp de calitate cu prietenii, familia, colegii; muncă în echipă, sprijin reciproc, activități comunitare. | |
| Spiritual | Activități care aduc un sentiment de conectare, sens sau pace (de exemplu, meditație, voluntariat, timp în liniște, ritualuri). |
Activități de extensie:
- Încurajați participanții să reflecteze asupra activităților lor care contribuie simultan la mai multe dimensiuni ale bunăstării.
- Cereți-le să se gândească la activitățile care îi ajută să se „reîncarce” sau care acționează ca resurse personale în momente dificile.
- Pentru consilieri: discutați despre modul în care clienții pot integra mici momente de conștientizare în rutina lor zilnică, fără a adăuga neapărat noi sarcini.
Reflecții / Consolidarea învățării:
Întrebări sugerate pentru debriefing:
- Ce ați observat în timp ce reflectați asupra activităților dvs. de zi cu zi în contextul bunăstării?
- Ce informații noi ați obținut?
- Cum se influențează între ele diferitele dimensiuni?
- Ce activități au cele mai durabile efecte pozitive asupra stării dumneavoastră de bine?
- Care este legătura dintre bunăstarea dumneavoastră și cea a altora – familie, colegi sau comunitate?
- Ce ați putea face mai mult sau mai puțin pentru a vă spori sentimentul de bunăstare? Care ar putea fi primul pas mic? (planificarea acțiunii)
Persoana de contact:
Lenka Martinkovičová, martinkovic.lenka (at) gmail.com